Loviti-l la biblioteca!
Dupa o prima arestare urmata de exil, in 1928, Pavel Florenski a fost din nou arestat, la 26 februarie 1933. In timpul anchetei, organele au procedat la mai multe perchezitii la domiciliul savantului, pentru a gasi dovezi incriminatoare. Intr-o zi, obosita de desele lor vizite, sotia lui Florenski, Ana Mihailovna, i-a intrebat : -Ce cautati? Manuscrise? Dupa care a deschis larg usile dulapului in care erau stivuite mape cu lucrarile stiintifice ale sotului ei. Descumpaniti, vizitatorii nu s-au descurcat in acea jungla savanta. Drept pentru care au consemnat in raportul lor urmatoarele:
“In timpul perchezitiei nu s-a confiscat nimic deoarece nu am gasit cartea Coloana si temelia adevarului si nici alte lucrari mistice sau pornografice..”
Dar apartamentul savantului, cadrul de viata al acestuia, produsesera o impresie puternica asupra agentilor OGPU. Uimirea si invidia lor transpar din nota urmatoare:
“Florenski ocupa o casa de cinci sau sase camere. Dispune de un cabinet de lucru in care o biblioteca uriasa e stransa in dulapuri care urca pana la tavan. Mai sunt si alte dulapuri cu carti, intr-o camera invecinata. In afara de asta, Florenski poseda mai multe colectii de monede antice, metale si minerale”
Descrierea precisa a bibliotecii a provocat o reactie imediata a responsabililor cu ancheta: s-a emis un ordin si cartile au fost ridicate, adica furate. Organele nu au neglijat nici restul casei. Oamenii OGPU au vizitat apartamentul in absenta ocupantilor, scotand pur si simplu broasca de la usa de intrare. Au fortat si usa de la camera fiului lui Florenski, punand mana pe o parte din lucrurile acestuia, inclusiv vesela din bucatarie.
In august 1933, dupa sase luni petrecute in inchisoare, Florenski a fost expediat in Extremul Orient. In tren, a calatorit inchis impreuna cu criminali de drept comun, asa incat a sosit in lagarul de destinatie, care purta denumirea comica Liber, infometat, mort de oboseala si cu toate bunurile furate. Acolo, o alta incercare il astepta: o scrisoare din partea familiei il anunta de pierderea bibliotecii.
Intr-o scrisoare de raspuns, Florenski scria:
“Tota viata mea a fost consacrata stiintei si filosofiei. Nu am cunoscut odihna, nici distractii nici placeri. Nu doar timpul meu si fortele mele au fost cheltuite in beneficiul omenirii dar si o mare parte din modestul meu salariu. Biblioteca mea nu era doar o simpla colectie de carti ci selectii pentru subiecte precise, stabilite dinainte. Se poate spune ca mai multe opere pe care aveam intentia sa le scriu erau deja pe jumatate gata, sub forma de note aflate in carti a caror asezare pe rafturi, cheia lor intelectuala, erau cunoscute doar de mine...Munca intregii mele vieti e azi distrusa. Pentru mine, acest lucru e mai rau decat moartea fizica”.
Pavel Florenski, acest Leonardo da Vinci rus, a fost impuscat pe 25 noiembrie 1937 in lagarul special Solovki.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
(Vitali Chentalinski, La parole ressuscité. Dans les archives littéraires du KGB, Robert Laffont, 1993, p. 182 si 185)
(titlul, primele doua randuri si ultimul sunt inserturi personale)
----------------
ion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu