marți, 13 octombrie 2020

intelectuali romani (n. intre 1940-1980)

 


Intelectuali  romani  specializati in studii  religioase, teologie, filosofie antica si medievala (n. in deceniile 4, 5, 6, si 7 ale sec. XX)

 

Francisca Baltaceanu (n.1943).

Monica Brosteanu (n.1948)

Ioan Petru Culianu (n.1950)

Anca Manolescu  (n. 1953)

Anca Vasiliu  (n.1957)

Wilhelm Dancă (n. 1959)

Ioan I. Ică Jr. (n. 1960)

Teodor Baconschi (n.1963)

Sandu Frunză (n.1966)

Cristian Bădiliță (n.1968)

Felicia Waldman (n.1969)

Robert Lazu (n.1971)

Lucian Dîncă (n.1971)

Alexander Baumgarten (n. 1972)

Radu Preda, (n.1972)

Petre Guran (n.1972)

Ovidiu-Victor Olar (n.1972)

Theodor Paleologu (n.1973)

Daniel Farcas (n.1975)

Adrian Papahagi (n. 1976)

Madeea Axinciuc, (n. 1976)

Bogdan Tătaru-Cazaban (n.1977)

Mihail Neamțu (n.1978)


Francisca Băltăceanu

 

FRANCISCA BĂLTĂCEANU (n. 15 iunie 1943). Licenţiată în filologie clasică (1965, Universitatea Bucureşti) şi teologie (1996, Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti), doctor în filologie (1979). Din 2004, a predat cursuri de limba latină, limba greacă şi ştiinţe biblice la Institutul Teologic Romano-Catolic şi de exegeză biblică, profetism biblic, înţelepciune şi poezie biblică, tradiţii textuale (Vechiul Testament) la Universitatea Bucureşti.

 

Din lucrări: Rapports entre l'arménien et le daco-mésien (Universitatea Bucureşti, 1980); Platon, Apărarea lui Socrate, notă introductivă, tr. şi note, bibliografie, în vol. Platon, Opere I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1974, 1997; Platon, Eutyphron, traducere (în colaborare cu Petru Creţia) şi note, bibliografie, în vol. Platon, Opere II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976; „Tânăr înţelept, tânăr nebun. Cartea Înţelepciunii 4, 10; 2, 6-9 şi influen ţele greceşti", în Volumul omagial I. Fischer, Ed. Humanitas, 2004; „Fluviile Edenului, între Pom şi interzicerea lui (Geneză 2, 4b-25)", în vol. Antic şi modern. In honorem Luciae Wald, Ed. Humanitas, 2006.

 

=================================================================

 

Monica Broşteanu

 

MONICA BROŞTEANU (n. 5 ianuarie 1948, Broşteni, jud. Suceava). Licenţiată în filologie (engleză–română, 1970) şi limbi orientale (arabă–persană, 1978) la Universitatea Bucureşti şi în teologie (1996, Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti), doctor în filologie (2003). A predat la Institutul Teologic Romano-Catolic cursuri de ebraică biblică, teologie sacramentală şi liturgică, ştiinţe biblice. Este conferenţiar universitar la Universitatea Bucureşti, unde predă cursurile: Coranul şi Biblia, Probleme de traducere şi interpretare, Comunităţile creştine din ţările Orientului Mijlociu, Tradiţii textuale (Noul Testament).

 

Din lucrări: Numele divine în Biblie şi în Coran şi traducerea lor în limba română. Studiu lexical, Ed. Polirom, 2004; „Compararea Incomparabilelor – câteva Nume privind atributele divine în scripturile marilor religii monoteiste", în Caietele Institutului Catolic, nr. 2/2001.

Din traduceri: Conciliul Vatican II – Constituţii, Decrete, Declaraţii (în colaborare cu Francisca Băltăceanu), Ed. ARCB, 1990, 1999; A. Scrima, Comentariu la Evanghelia după Ioan, cap. 1–17, tr. din arabă, Ed. Humanitas, 2008.

 

=============================================

 

Monica Broşteanu şi Francisca Băltăceanu au colaborat la următoarele proiecte de traducere şi editare a textelor biblice: Psalmii, Ed. ARCB, 1993, tr. din ebraică; Evanghelia după Matei, Evanghelia după Marcu (Ed. ARCB, 1996), Evanghelia după Luca, Evanghelia după Ioan (Ed. ARCB, 2002), tr. din greacă, introducere şi note; Septuaginta, proiect NEC, Ed. Polirom, 2004–2011, membre în comitetul de coordonare şi revizie al întregii lucrări şi contribuţii în: vol. I – introducere, cap. „Relaţii între Septuaginta şi textul masoretic", vol. IV.1 – Psalmii (tr. din greacă, introducere, note, bibliografie), vol. VI.1 – Cartea lui Isaia (introducere), Cartea lui Ieremia, Baruch, Plângeri, Scrisoarea lui Ieremia (tr. din greacă, note, bibliografie).

 

=================================================================

 

Ioan Petru Culianu

 

Ioan Petru Culianu (n. 5 ianuarie 1950, Iași - d. 21 mai 1991, Chicago) a fost un istoric al religiilor, scriitor și eseist de origine română. A fost profesor de istoria religiilor invitat la Chicago Divinity School. Discipol și protejat al lui Mircea Eliade. A fost asasinat prin împușcare, la 21 mai 1991, în WC-ul din clădirea Universității din Chicago, după ce primise cartea verde și urma să fie angajat ca profesor asociat la Divinity School (apud.Ted Anton). Crima nu a fost elucidată.

 

Repere biografice

 

Student în București

Ioan Petru Culianu s-a mutat în 1967 la București pentru a urma Facultatea de Litere a Universității din București. Strămutarea a fost dureroasă, chiar el mărturisind în volumul „Păcatul împotriva spiritului” că a fost o experiență dură care l-a făcut apoi să se poată adapta cu ușurință oriunde în lume. A absolvit secția de italiană cu teza „Marsilio Ficino și platonismul în Renaștere”. A fost coleg cu Silviu Angelescu, Victor Ivanovici, Dumitru Radu Popa, Șerban Anghelescu, prieten cu Dorin Liviu Zaharia. O influență deosebită asupra lui Ioan Petru a avut-o profesorul Cicerone Poghirc, un adevărat mentor al său.

 

Exil în Italia

Fiind membru PCR, primește o bursă și reușește să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia. După terminarea bursei solicită azil politic. Ca urmare, este internat într-un lagăr de refugiați din Latina unde suferă o depresie severă, având chiar o tentativă de sinucidere. Între 1973 - 1976 studiază istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano unde, sub îndrumarea profesorului Ugo Bianchi, scrie o lucrare de licență despre gnosticismul în viziunea lui Hans Jonas (Gnosticismo e pensiero moderno: H. Jonas).

 

Olanda

În 1976 s-a stabilit în Groningen, Olanda, unde va sta doisprezece ani, angajat întâi ca asistent de română și din 1986 (v. scrisoarea lui Culianu către Mircea Eliade din 14 ian. 1986) pe post de conferențiar (Associate Professor) la catedra de limbi romanice a lui Noomen. Perioada aceasta a fost deosebit de prolifică: douăzeci și șase de studii, șaizeci și patru de articole și recenzii, patru cărți de specialitate despre religii.

 

SUA

A plecat în SUA în 1986, chemat întâi ca visiting professor, apoi ca profesor titular la Chicago Divinity School, instituție a Universității din Chicago. Se logodește cu Hillary Wiesner.

 

Opere

 

Scrieri in limbi străine

Mircea Eliade, Assisi, Cittadella Editrice, 1978; Roma, Edizioni Settimo Sigillo, 2008

`Religione e accrescimento del potere`, in ``Religione e potere``, G. Romanato, M.G. Lombardo, Ioan Petru Culianu, Genoa, Marietti, 1981

``Iter in silvis: Saggi scelti sulla gnosi e altri studi``, Messina, EDAS, 1981

The Tree of Gnosis. Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism, San Francisco, HarperCollins, 1992

Out of this World. Otherworldly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein, Boston, Shambhala, 1991

Les Gnoses dualistes d'Occident. Histoire et mythe, Paris, Plon, 1990

90 Eliade / Culianu, Dictionnaire des religions, Paris, Plon, 1990

La collezione di smeraldi, Milano, Jaca Book, 1989, povestiri

`Il rotolo diafano`, Roma, Elliot, 2010

I miti dei dualismi ocidentali, Milano, Jaca Book, 1989

Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, Roma, L"Erma" di Bretschneider, 1985

Eros et magie à la Renaissance. 1484, Paris, Flammarion, 1984

Expériences de l'extase. Extase, ascension et recit visionnaire, de l'Hellénisme au Moyen-Age, Paris, Payot, 1984

Psychanodia I : A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Leiden, Brill, coll., Etudes préliminaires aux Religions Orientales dans l'Empire Romain, 1983

 

Studii de istorie a religiilor

Eros și magie în Renaștere. 1484, București, Nemira, 1994, 1999; Iași, Polirom, 2003, 2011, 2015

Călătorii în lumea de dincolo, Studiu introductiv de Andrei Oisteanu, București, Nemira, 1994,1999; Iași, Polirom, 2003, 2007, 2015

Gnozele dualiste ale Occidentului. Istorie și mituri, București, Nemira, 1995; Iași, Polirom, 2004, 2015

Eliade/Culianu, Dicționar al religiilor, București, Humanitas, 1993, 1996; Iași, Polirom, 2007

Arborele gnozei: mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern, București, Nemira, 1999; Iași, Polirom, 2005, 2015

Experiențe ale extazului, București, Nemira, 1997; Iași, Polirom, 2004

Psihanodia, Nemira, 1997; Polirom, 2006

Mircea Eliade, Nemira, 1995, 1998; Polirom, 2004

Păcatul împotriva spiritului, Nemira, 1999; Polirom, 2005

Religie și putere (Culianu, în colab,), Nemira, 1996; Polirom, 2006

Studii românești I. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Nemira, 2000; Polirom, 2006

Gnosticism și gîndire modernă: Hans Jonas, Polirom, 2007

Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, Polirom, 2002

Iocari serio. Știința și arta în gîndirea Renașterii, Polirom, 2003

Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor, Polirom, 2003

Dialoguri întrerupte. Corespondență Mircea Eliade - Ioan Petru Culianu, Iași, Polirom, 2004, 2013; traducere in japoneza 2015

Iter in silvis I. Eseuri despre gnoză și alte studii, Iași, Polirom, 2012

Iter in silvis II. Gnoză și magie, Iași, Polirom, 2013

Marsilio Ficino (1433-1499) și problemele platonismului în Renaștere, Iași, Polirom, 2015

Ficțiune

Pergamentul diafan, București, Nemira,1994

Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, București, Nemira, 1996; Iași, Polirom, 2002

Hesperus (roman), București, Univers, 1992; București, Nemira, 1998; Iași, Polirom, 2004

Arta fugii, Iași, Polirom, 2002

Jocul de smarald (în colaborare cu H.S. Wiesner) (roman), Iași, Polirom, 2005, 2007[10]

Tozgrec (roman), Iași, POLIROM, 2010

Opere scrise in colaborare

Dicționar de istorie a religiilor (în colaborare cu Mircea Eliade)

 

 

Anca Manolescu

 

Anca Manolescu  (n. 1953, Bucureşti) este doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti. A fost cercetător la Muzeul Ţăranului Român (1990–2002). Domenii de interes: antropologie religioasă, studiul comparat al religiilor. În prezent este cercetător şi editor al Arhivei André Scrima de la Colegiul Noua Europă, Institutul de Studii Avansate, din Bucureşti. A publicat articole şi comunicări în volume colective şi reviste ştiinţifice (în România, Franţa, Italia, Liban, Spania) şi în reviste de cultură (Dilema şi Dilema veche, Secolul XX şi Secolul XXI, România literară, 22, Idei în dialog). Traduceri din Simone Weil şi André Scrima.

 

Cărţi: „Locul călătorului“. Simbolica spaţiului în Răsăritul creştin (Paideia, Bucureşti, 2002), Europa şi întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan (Polirom, Iaşi, 2005), Jurnal de inactualităţi (Paideia, Bucureşti, 2006), Nicolas de Cues ou l’autre modernité (L’Harmattan, Paris, 2010), Stilul religiei în modernitatea târzie (Polirom, Iaşi, 2011).

=================================================================

 

Anca Vasiliu

 

ANCA VASILIU, née à Bucarest en 1957, vit à Paris depuis 1990 et travaille au CNRS depuis 1998. Elle a une double formation : en philosophie et en histoire de l’art. Après des études d’histoire de l’art byzantin et dix ans de travail comme chercheur à l’Institut d’histoire et théorie de l’art (Académie roumaine, Bucarest), elle a suivi une formation en philosophie ancienne en France dans les Universités Paris X-Nanterre (Doctorat de philosophie, 1996) et Paris IV-Sorbonne (HDR, 2005). Depuis 2000 elle dirige le séminaire de recherches portant sur la transmission des thèmes et des concepts philosophiques de l’Antiquité au Moyen Age. Elle a fondé en 2003 et co-dirige depuis la revue annuelle Chôra (Revue d’études anciennes et médiévales de philosophie, théologie et sciences) dans laquelle sont publiés prioritairement les travaux du séminaire. Depuis 2007 elle est Directeur de recherche au CNRS et fait partie du Centre Léon Robin. Elle enseigne la philosophie grecque comme chargée de cours à l’Université Paris I Panthéon-Sorbonne depuis 2007, après avoir enseigné six ans à l’Université Paris X-Nanterre. Elle est membre titulaire de la Société Internationale pour l’Étude de la Philosophie Médiévale (SIEPM) depuis 1997 et de l’Association des Etudes grecques en France (1869) depuis 2010. Elle a été Directeur de programme au Collège international de philosophie (Paris, 1998-2004).

 

 Ses principales publications : Du Diaphane. Image, milieu, lumière dans la pensée antique et médiévale, Vrin, 1997 (trad. en roumain, Polirom, 2010) ; Dire et voir. La parole visible du Sophiste, Vrin (2008 ; prix « Zôgraphos » des Etudes grecques en 2009) ; Eikôn. L’image dans le discours des trois Cappadociens, P.U.F. (2010) ; Images de soi dans l’Antiquité tardive, Vrin (2012). Elle a également publié un ouvrage de synthèse sur l’iconographie post-byzantine : Les architectures de l’image. Monastères de Moldavie XIVe-XVIe s. (Jaca Book/Paris-Méditerranée, 1998, traduit en italien et en allemand chez Hirmer Verlag, 1999) et a co-dirigé deux ouvrages collectifs de philosophie médiévale chez Honoré Champion (2004) et Brepols (2005). Elle a en outre publié des articles dans des revues de spécialité (Archives d’histoire doctrinale et littéraire du Moyen Age, Cahiers de Civilisation Médiévale, Revue de l’art, Journal des Savants, Dionysius, Les Etudes philosophiques etc.) et dans des volumes collectifs thématiques (publiés aux éditions Vrin, H. Champion, Peeters, Hazan, P.U.F., La Différence, Sankt Augustin Academia Verlag, Droz, Ecole Française de Rome etc.) Son livre Images de soi dans l'Antiquité tardive a obtenu le prix littérature et philosophie de l'Académie française en 2013 : Prix Montyon médaille d'argent.

 

Wilhelm Dancă

 

Wilhelm Dancă (n. 18 mai 1959, Buruienești) este un teolog și filozof român, preot romano-catolic, profesor la Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, membru corespondent al Academiei Române (2013) și membru al Academiei de Științe și Arte din Salzburg (Austria) din 2017.

 

A studiat la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, urmând cursuri de masterat în filosofie (25 octombrie 1991 - 28 iunie 1993) și de doctorat în filosofie (1 octombrie 1993 - 13 septembrie 1996) și obținând în anul 1996 gradul academic de doctor în științe filozofice cu teza Definitio sacri. Il sacro come „il significativo” e „il destino” e la sua relazione con il metodo storico-fenomenologico nell'opera di Mircea Eliade. În timpul studiilor de doctorat a lucrat ca redactor la Radio Vatican (5 aprilie 1993 - 30 noiembrie 1994).

 

profesor universitar la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași (1 octombrie 2004 - 10 octombrie 2012) și profesor abilitat în filosofie la Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1 octombrie 2005 - 31 ianuarie 2015).[2] A îndeplinit, de asemenea, funcții de conducere în cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași: prefect de studii (1 februarie 1997 - 1 octombrie 2001) și rector (1 octombrie 2001 - 1 septembrie 2011).[2]

Activitatea didactică

Profesor universitar la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași (1 octombrie 2004 - 10 octombrie 2012) și profesor abilitat în filosofie la Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1 octombrie 2005 - 31 ianuarie 2015).[2] A îndeplinit, de asemenea, funcții de conducere în cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași: prefect de studii (1 februarie 1997 - 1 octombrie 2001) și rector (1 octombrie 2001 - 1 septembrie 2011).[2]

 

În anul 2002 s-a transferat la București ca profesor universitar la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității din București (din 4 aprilie 2012), activând, în paralel, ca profesor abilitat în filosofie la Facultatea de Filosofie a Universității din București (din 1 octombrie 2014).[2] A ocupat funcțiile de rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din București (din 2 aprilie 2012), de decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității din București (5 aprilie 2012 - 18 februarie 2015; 1 martie 2016 - prezent), precum și de director interimar al Școlii Doctorale de Teologie și Studii Religioase a aceleiași facultăți (1 august 2015 - 21 martie 2017).[2]

 

A obținut abilitarea în filosofie la Universitatea „Al. I Cuza” din Iași (1 octombrie 2005) și abilitarea în teologie la Universitatea din București (8 mai 2016).[2]

 

A fost ales ca membru corespondent al Academiei Române în ședința adunării generale din 28 martie 2013, la recomandarea acad. dr. Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de București.[3][4] În anul 2017 a fost ales membru al Academiei Europene de Științe și Arte din Salzburg.[5]

Scrieri

Mircea Eliade. Definitio sacri (Editura „Ars Longa”, Iași, 1998)

Bazele filosofice ale teologiei (Editura ARCB, București, 1998)

Introducere în Teologia Fundamentală (Editura ARCB, București, 1998)

Logica filosofică: Aristotel și Toma de Aquino (Editura Polirom, Iași, 2002)

Fascinația sacrului. De la Mircea Eliade la papa Ioan Paul al II-lea (Editura Sapientia, Iași, 2002)

Sacro e simbolo in Mircea Eliade (Editura Sapientia, Iași, 2004)

Fascinația adevărului. De la Toma de Aquino la Anton Durcovici (Editura Sapientia, Iași, 2005)

Fascinația binelui. Creștinism și postmodernitate (Editura Sapientia, Iași, 2007)

Truth and Morality. The Role of Truth in Public Life (The Council for Research in Values and Philosophy, Washington, D.C., 2008) - editor

Religion, the Sacred and Hospitality (Council for Research in Values and Philosophy, Washington D.C., 2017) - coordonator și editor

Fatima 100. Aniversarea centenarului aparițiilor Maicii Domnului la Fatima în context românesc (Editura ARCB, București, 2018)

 

Ioan Ică Jr.

 

Ioan I. Ică Jr. (n. 1960, Sibiu), este un teolog ortodox român, fiu al lui Ioan Ică Sr. (n. 1932). Director al Editurii Deisis, specializată în scrieri teologice.

 

Studii

Absolvent al liceului „Octavian Goga" din Sibiu (1975-1979), studii de teologie la Institutul Teologic din Sibiu (1980 -1984). Este hirotonit diacon în anul 1989. Stagii de documentare și specializare la Universitatea din Erlangen (1990-1991). A predat cursuri de limbi clasice, istoria religiilor, filozofie, misiologie și ecumenism. În 1998 devine doctor în teologie cu o teză intitulată Mystagogia Trinitatis. Probleme ale teologiei trinitare patristice și moderne cu referiri speciale la triadologia Sfântului Maxim Mărturisitorul.

 

Activitate profesională

Actualmente este profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Universitatea sibiană "Lucian Blaga." Membru al Comisiei Internaționale de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică (1997-). Este una dintre cele mai respectate voci ale Ortodoxiei răsăritene, remarcat datorită pledoariilor pentru echilibru și, în același timp, radicalitate în asumarea tradiției Sfinților Părinți.

 

Ioan I. Ică Jr. s-a distins printr-o prolifică activitate editorială. A publicat numeroase studii, traduceri, comentarii, prefețe la autori patristici și contemporani. Este editorul monumentalei colecții de izvoare patristice intitulată "Canonul Ortodoxiei" (vol. I, 2008).

 

Opera

Lucrări:

 

v      Sf. Treime în teologia occidentaă contemporană din punct de vedere ortodox, în MA, an. XXXI, 1986, nr. 5, p. 29-58,

 

v      Definiţia hristologică a Sinodului VI ecumenic şi importanţa ei dogmatică şi simbolică, în MA, an.  XXXII, 1987, nr. 1, p.22-56;

 

v      Sinodul constantinopolitan din 1285 şi pnevmatologia patr. Grigorie II Cipriotul, în MA, an.  XXXII, 1987, nr. 2, p. 47-78;

 

v      Teologie şi spiritualitate la Sf. Simeon Noul Teolog, în MA, an.  XXXII, 1997, nr. 3, p. 21-47;

 

v      Synodikonul Ortodoxiei şi valoarea lui dogmatică, în MA, an.  XXXIII, 1988, nr. 7-8, p. 440-457;

 

v      Sfântul Maxim Mărturisitorul despre iubirea agapică, în MA, an XXXIII, 1988, nr. 7, p. 37-59;

 

v      Teologie şi teologi după Sf. Grigorie de Nazianz, în MA, an. XXXIV, 1989, nr. 7, p. 40 - 56;

v      P. A. Florenski - savant, filosof. teolog, preot şi martir (biografia şi profilul operei), în RT, 73,1991, nr. 5, p. 3-13 şi nr. 6, p. 33-44;

 

v      Sinoadele bizantine din epoca Comnenilor şi importanţa lor dogmatică, în RT, 74, 1992, nr. 1, p, 12-33;

 

v      Persoană sau/şi ontologie în gândirea ortodoxă contemporană, în Persoană şi comuniune.  Prinos de cinstire Păr.  Prof. Acad.  D. Stăniloae la 90 de ani, Sibiu, 1993, p. 359-385 (coordonatorul volumului):

 

v      Morala şi spiritualitatea ortodoxă în viziunea Sfântului Grigorie Palama, în RT, an. 76, 1994, nr. 3, p. 15 -43,

 

Traduceri din Sf.  Părinţi:

 

v      Fer.  Augustin, Sf. Maxim Mărturisitorul (Epistole),

 

v      Sf. Grgorie de Nazianz,

 

v      Sf. Grigorie Palama,

 

v      Simeon Noul Teolog (Cateheze) ş.a. în rev. “Mitropolia Ardealului" (1985-1992).

 

 Coordonator şi îngrijitor de colecţii la Editura “Deisis", de la Mănăstirea “loan Botezătorul" din Alba Iulia, unde a publicat mai multe traduceri însoţite de ample studii introductive:

 

 v   Cuv. Siluan Athonitul, între iadul deznădejdii şi iadul smereniei: însemnări duhovniceşti, 1993,268 p.;

 

v   Sf. Teodor Studitul, lisus Hristos  prototip al icoanei Sale. Tratate contra iconomahilor, 1994, 212 p.;

 

v    Cuv.  Teoclit Dionisiatul, Dialoguri la Athos.I-II, 1994, XXXIV + 248 + 248 p.;

 

v      Vladimir Soloviov, Fundamentele spirituale ale vieţii: Scrisori duminicale şi pascale. 1994, LXVI + 240 p.

=================================================================

 

Teodor Baconschi

 

Teodor Baconschi (n. 14 februarie 1963, București), este un antropolog religios, autor, diplomat, teolog și politician român, fost ministru de externe al României, 2009 - 2012, în Guvernul Emil Boc. A studiat la Universitatea Paris IV Sorbonne, între anii 1990 și 1994, timp în care a obținut diploma de studii aprofundate (DEA) în anul 1991 și apoi doctoratul în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor, cu calificativul „magna cum laude” în anul 1994, avându-l ca îndrumător pe profesorul Michel Meslin.

In 2007, a fost numit  ambasador în Franța. In 2008, a fost numit și în calitatea de ambasador României în Principatul Andorrei și în Principatul Monaco.

 

Lucrări publicate (selectie)

 

Le Rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque (Desclée de Brouwer, Paris, 1996) (cu o prefață de Olivier Clément);

Râsul Patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană (Ed. Anastasia, 1996) (cu o prefață de Andrei Pleșu);

Iacob și îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios (Ed. Anastasia, 1996);

Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței (Ed. Anastasia, 1999);

Puterea schismei. Un portret al creștinismului european (Ed. Anastasia, 2001);

Roma Caput Mundi. Un ghid subiectiv al Cetății eterne (împreună cu Horia Bernea), (Ed. Humanitas, 2001)

Dumitru Stăniloae sau paradoxul teologiei (Ed. Anastasia, București, 2003) - împreună cu Bogdan Tătaru-Cazaban;

Insula Cetății. Jurnal parizian (Ed. Curtea Veche, 2005);

Fascinația tradiției. Studii patristice și de istorie a religiilor (Editura Lumea, 2017)

 

 

Sandu Frunză

 

Sandu Frunză (n. 1966) este un filosof român, cercetător în domeniile fundamentalismului religios, filosofiei post-holocaust, imaginarului religios în publicitate, consilierii etice și dezvoltării personale.

 

Sandu Frunză este profesor universitar doctor, doctor habilitat în cadrul Departamentului de Comunicare, Relații publice și Publicitate al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, România. A urmat stagii de specializare, de cercetare și documentare în filozofie, studii religioase, religie și politică, biopolitică, etică relațională, deontologie, filozofie evreiască, în centre universitare precum Boston, Budapesta, Ierusalim, Montpellier, Munster, Philadelphia, Salt Lake City, Santa Barbara, Sofia, Viena etc.

 

Volume de autor

Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, ediția a doua revăzută și adăugită, (Cluj: Școala Ardeleană, 2015).

 

 Comunicare simbolică și seducție. Studii despre seducția comunicării, comportamentul ritualic și religie (București: Tritonic, 2014).

 

Ethical Reconstruction of Public Space through Rethinking of the Relationship among Philosophy, Religion and Ideology, (Cluj: Presa Universitară Clujeană, 2013).

 

Dumnezeu și Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilității, Ed. Contemporanul, București, 2010.

 

Filosofie și iudaism, Ed. Limes, Cluj, 2006.

 

Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003.

 

Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relațională, Ed. Dacia, Cluj, 2001.

 

Iubirea și Transcendența. O introducere la problema spațiului median al experienței religioase în Iudaism și Creștinismul Răsăritean, Ed. Dacia, Cluj, 1999.

 

O antropologie mistică. Introducere în gîndirea Părintelui Stăniloae, Ed. Omniscop, Craiova, 1996.

 

Cristian Badilita.

 

Cristian Bădiliță (n. 27 martie 1968, Săveni, Botoșani) este un teolog, eseist, traducător și poet român contemporan.

 

Biografie

S-a născut în orașul Săveni, județul Botoșani, unde a locuit până la vârsta de 14 ani. Apoi s-a stabilit la Botoșani, urmând liceul August Treboniu Laurian, secția matematică-fizică. A debutat în revista Ateneu, suplimentul Caiete botoșănene, cu poeme, în 1984. Al doilea debut, tot cu poezie, a avut loc în revista ieșeană Cronica, în 1986. După experiența traumatizantă a serviciului militar, relatată în Nodul gordian, a urmat doi ani cursurile Facultății de Litere a Universității din București, secția română-franceză, avându-i ca mentori pe Cornel Mihai Ionescu, Florea Fugaru, Ioan Pânzaru și Pan M. Vizirescu, ultimul supraviețuitor de marcă al revistei Gândirea. Din 1990 s-a transferat la secția de limbi clasice, unde-l va întâlni pe profesorul Petru Creția. Prietenia lor se va concretiza într-o școală de vară la Ipotești și într-un volum despre Apocalipsa lui Ioan.

 

În 1991-1992 a studiat teologia la Seminario Conciliar din Madrid, unde l-a avut ca profesor pe patrologul Juan Ayan Calvo și pe fenomenologul religiei Juan Martin Velasco, a cărui Introducere în fenomenologia religiei a tradus-o și publicat-o în limba română. A predat limbă și literatură greacă veche la Universitatea din Timișoara.

 

Între 1995-2012 a locuit în Franța. Este doctor în istoria creștinismului antic al Universității Paris IV Sorbona cu teza Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise, calificativul summa cum laude. Lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociației Eleniștilor din Franța. În Occident s-a specializat în literatura patristică greacă și latină, făcând parte și din grupul de traducători ai „Bibliei de la Alexandria” sub coordonarea lui Marguerite Harl.

 

În 2001 a început o colaborare cu New Europe College din București, organizând două colocvii internaționale despre Ioan Casian și despre actualitatea Părinților Bisericii. A organizat un al treilea colocviu internațional, despre patristică și ecumenism, în cadrul Universității din Constanța. Cele trei volume, ca și teza de doctorat, au apărut la editura pariziană Beauchesne. Tot în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom și Fundația Anonimul. A coordonat prima editare științifică a scrierilor lui Nicolae Steinhardt, apărute la editura Humanitas.

 

A fost fellow al Institutului de cultură din Trento și al Wissenschaftskolleg zu Berlin. Pe 22 decembrie 2009 a lansat revista electronică OGLINDANET. În luna mai 2011 a devenit membru fondator al Asociației Culturale OGLINDANET.

 

Opera

 

Mircea Eliade. Înâlnirea cu sacrul (în colaborare cu Paul Barbăneagră) (ediție revăzută și adăugită, Vremea, București, 2017);

Poetul și procuratura. Procesul lui Baudelaire și cele 13 poeme inculpate (Tracus Arte, București, 2017);

Dezvățături (Tracus Arte, București, 2016);

Îngerul de pe autostradă și alte romane ale unchiului Serenus (Vremea, București, 2016);

Copilăria lui Isus, povestită de Cristian Bădiliță, plecînd de la cele mai vechi texte ale tradiției creștine, Ilustrații de Malvine Mocenco (ediția a II-a, Tracus Arte, București, 2015)

Călugărul și moartea. Eseu despre imaginea și faptul morții în monahismul egiptean (studiu de patrologie) (Polirom, Iași, 1998; ed. a II-a, revăzută, Vremea, 2014).

Teme, personaje, sărbători creștine și tradiționale românești. Un ghid pentru credincioșii din secolul XXI (Vremea, București, 2014);

Cu praștia după îngeri (Vremea, București, 2014);

Genialogii (Vremea, București, 2013);

Fructele Absenței. Surâsuri și exorcizări (Vremea, București, 2012);

Degetul pe rană și alte dezintoxicări antipolitice (Vremea, București, 2011);

Manual de anticristologie. Studii, dosar biblic, traduceri și comentarii (ediția a II-a, Vremea, București, 2011);

Peisaj cu maimuță și înger. Zimți. Scrisori apocrife ale lui Archibald de la Cruz (Limes, Cluj, 2011);

Patristique et oecuménisme. Thèmes, contextes, personnages (Beauchesne, Paris, 2010);

Asceză și copilărie - Văzutele și nevăzutele la vârsta copilăriei ascetice (Curtea Veche, București, 2010);

Godul nordian (Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2009);

Orthodoxie versus ortodoxie (Curtea Veche, București, 2009); ediția a II-a, Tracus Arte, 2016;

Știință, dragoste, credință - Convorbiri cu patrologi europeni (Curtea Veche, București, 2008);

Glafire. Nouă studii biblice și patristice (Polirom, Iași, 2008);

Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (Curtea Veche, București, 2008);

Sacru și melancolie (eseu) (ed. a II-a, Dacia, Cluj, 2007);

Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia (studii de patristică și filozofie) (ed. a II-a, Curtea Veche, București, 2007);

Singurătatea păsării migratoare (eseuri) (Curtea Veche, București, 2007);

Tentația mizantropiei. Stromate (jurnal) (ediția a II-a, Curtea Veche, București, 2006);

Degetul pe rană și alte dezintoxicari antipolitice ' (Curtea Veche, București, 2006);

Les metamorphoses de l'Antichrist chez les Pères de l'Église (I e-V e siècles) (Beauchesne, Paris, 2005); trad. în română de Teodora Ioniță (Polirom, Iași, 2006);

Nodul gordian (jurnal și eseuri) (ed. a III-a, Curtea Veche, București, 2004);

Văzutele și nevăzutele (eseuri) (Curtea Veche, București, 2004);

Pe viu despre Părinții Bisericii, coord. de Cristian Bădiliță; convorbiri cu: Andrei Pleșu, Monique Alexandre, Marguerite Harl, Enrico Norelli, Juan José Ayán Calvo, Attila Jakab, Alain le Boulluec, Giovanni Filoramo, Jean-Noël Guinot, Lucian Turcescu, I. P.S. Nicolae Corneanu, Ysabel de Andia, Marie-Hélène Congourdeau, Marius David Cruceru; Ed. Humanitas, 2003;

Mircea Eliade. Întâlnirea cu sacrul: șapte interviuri cu și despre Mircea Eliade (ed. a II-a, Echinox, Cluj, 2001);

 

Ediții și antologii

Les Pères de l’Église dans le monde d’aujourd’hui (Beauchesne, Paris, 2006) - în colaborare cu Charles Kannengiesser etc.

Sfântul Grigore de Nyssa - Viața Sfintei Macrina (Anastasia, București, 2004);

Jean Cassien entre l’Orient et l’Occident (avec Attila Jakab) (Beauchesne, Paris/Polirom, Iași, 2003) - în colaborare cu Attila Jakab;

Nostalgia Europei. Volum în onoarea lui Al. Paleologu (în colaborare cu Tudorel Urian) (Polirom, Iași, 2003) - în colaborare cu Tudorel Urian;

Despre iubirea absolută. Comentariu la Prima Epistolă a lui Ioan (Polirom, Iași, 2003);

Captiv în lumea liberă - Theodor Cazaban în dialog cu Cristian Bădiliță (Echinox, Cluj, 2002);

Mircea Eliade. Întâlnirea cu sacrul (ediția a II-a, Echinox, Cluj, 2001);

Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudaică și creștină (Humanitas, București, 1998) - în colaborare cu Petru Creția;

Eliadiana (Polirom, Iași, 1997);

Socrate, omul (Humanitas, București, 1996);

Miturile lui Platon (Humanitas, București, 1996).

 

Traduceri comentate din greacă și latină

Noul Testament - Faptele apostolilor, ediție bilingvă, volumul VI (Vremea, București, 2017);

Cele mai vechi texte despre Apostolul Andrei (Vremea, București, 2016);

Evangheliar. Cele patru Evanghelii (Vremea, București, 2016);

Noul Testament - Evanghelia dupa Luca, ediție bilingvă, volumul V (Vremea, București, 2016);

Doua Apocalipse ale lui Ioan, traduse și prezentate de Cristian Bădiliță, ilustrate de Marian Zidaru (Vremea, București, 2015)

Cele mai vechi texte despre Apostolul Andrei, prezentate și traduse de Cristian Bădiliță, ilustrate de Marian Zidaru, (Vremea, București, 2015).

Noul Testament - Evanghelia dupa Marcu, ediție bilingvă, volumul IV (Vremea, București, 2015);

Noul Testament - Apocalipsa lui Ioan, ediție bilingvă, volumul III (Adevărul Holding, București, 2012);

Noul Testament - Evanghelia după Ioan, ediție bilingvă, volumul II (Curtea Veche, București, 2010; ed. a II-a revizuită, Vremea, București, 2015);

Noul Testament - Evanghelia după Matei, ediție bilingvă, volumul I (Curtea Veche, București, 2009);

Trei romane mistice ale Antichității - Iosif și Aseneth, Testamentul lui Iov, Testamentul lui Avraam (Curtea Veche, București, 2008; ed. a II-a revizuită, Vremea, București, 2015);

Evanghelii apocrife (ed. a IV-a, Polirom, Iași, 2007);

Patericul (ed. a III-a, Polirom, Iași, 2007);

Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul (ed. a II-a, Polirom, Iași, 2003);

Trei apocrife ale Vechiului Testament (Polirom, Iași, 2000);

Visio Sancti Pavli Apostoli. Apocalipsa lui Pavel, ediție bilingvă, (Polirom, Iași, 1999) - în colaborare cu Smaranda Bădiliță; ed. a II-a revizuită, Vremea, București, 2011), ed. a III-a, 2016

Septuaginta (vol. 1-6, 2004-2011) (cu Francisca Baltaceanu, Monica Brosteanu, Ioan-Florin Florescu):

Vol. 1. Geneza. Exodul. Leviticul. Numerii. Deuteronomul;

Vol. 2. Iisus Nave. Judecătorii. Ruth. 1-4 Regi;

Vol. 3. 1-2 Paralipomene. 1-2 Ezdra. Ester. Iudit. Tobit. 1-4 Macabei;

Vol. 4. Tomul 1. Psalmii. Odele. Proverbele. Ecleziastul. Cântarea Căntărilor;

Vol. 4. Tomul 2. Iov. Înțelepciunea lui Solomon. Înțelepciunea lui Iisus Sirah. Psalmii lui Solomon;

Vol. 5. Osea. Amos. Michea. Ioel. Abdias. Iona. Naum. Avacum. Sophonia. Aggeu. Zaharia. Malachia;

Vol. 6. Tomul 1. Isaia. Ieremia. Baruh. Plangeri. Epistola lui Ieremia;

Vol. 6. Tomul 2. Iezechiel. Suzana. Daniel. Bel și balaurul.

Traduceri din franceză și spaniolă

Manuel García Morente Faptul extraordinar. Experienta mistică a unui filozof contemporan (Grinta, Cluj-Napoca, 2015);

Alain de Libera, Mistica renană (Amarcord, Timișoara, 1997);

Juan Martin Velasco, Introducere în fenomenologia religiei (Polirom, Iasi, 1997);

Bossuet, Sfintul Bernard de Clairvaux, Sfântul Francisc din Assisi, Sfânta Tereza din Avila (Amarcord, Timișoara, 1996);

Henri Lehman et alii, Civilizațiile precolumbiene. Aztecii. Mayașii. Incașii (Humanitas, București, 1994)

 

Felicia Waldman

 

Felicia Waldman, n.1969, Bucuresti. Coordonator administrativ, Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti. Coordonator program de master "Cultura si civilizatie ebraica". Editor al revistei Studia Hebraica

 

Educational background

-           B.A. in British literature from the Faculty of Foreign Languages, Department of English and Spanish, University of Bucharest (1988-1992)

-           Post-graduate degree in cultural marketing from the Bucharest Academy of Economic Studies, Faculty of Commerce, Department of Marketing (1994-1995)

-           Ph.D. in Jewish mysticism from the University of Bucharest, Faculty of Philosophy (1999-2001)

 

Cursuri Master

 

- Gindire mistica iudaica (Jewish thought)

- Gramatica ebraica (Hebrew Grammar)

- Literatura ebraica contemporana (Contemporary Jewish literature)

- Redactare dizertatie (Academic writing)

- Limba ebraica curs practic (Modern Hebrew)

 

Publications

 

Books

In Romanian

1.         Ocultarea in mistica iudaica, Paideia, Bucharest, 2002

2.         Ierusalim, Cartea de Buzunar, Bucharest, 2003

3.         Belgia”, Cartea de Buzunar, Bucharest, 2005

4.         Istorii si imagini din Bucurestiul evreiesc, with Anca Ciuciu, Noi Media Print, Bucharest, 2011

5.         Personaje si povesti din Bucurestiul sefard, with Anca Ciuciu, Noi Media Print, Bucharest, 2014 (i-book)

 

In English

1.         Stories and images of Jewish Bucharest, with Anca Ciuciu, Noi Media Print, Bucharest, 2011

 

Volumes edited

In Romanian:

1.“Reflectii despre Holocaust: Articole, Studii, Marturii”, AERVH, Bucharest, 2005

In English and Romanian:

1.“Studia Hebraica” 1/2001, 2/2002, 3/2003, 4/2004, 5/2005, 6/2006, 7/2007, 8/2008, 9-10/2009-2010, University of Bucharest Press

2.“Romania, Israel, France: Jewish Trails, Volume in Honor of Professor Carol Iancu”, University of Bucharest Press, 2014 (22 English and Romanian contributions) (co-edited with Danielle Delmaire and Lucian Zeev Herscovici)

In French:

1.“Roumanie, Israel, France: parcours juifs. Hommage au professeur Carol Iancu”, Honore Champion, Paris, 2014 (34 French contributions) (co-edited with Danielle Delmaire and Lucian Zeev Herscovici)

 

 

Robert Lazu

 

Robert Lazu (n. 23 ianuarie 1971, Galați) este un scriitor, filosof și eseist contemporan. Profesor la Universitatea de Vest din Timisoara A inițiat în contextul culturii române studiul operei lui J. R. R. Tolkien, prin redactarea primei monografii dedicate autorului englez, alcătuirea unei enciclopedii a Pământului de Mijloc și publicarea antologiei critice J.R.R. Tolkien: Credință și Imaginație. De asemenea, este cunoscut pentru studiile dedicate filosofiei clasice grecești, precum și unor teme metafizice și teologice proprii Tradiției creștine.

Biografie

 

De origine poloneză, ucraineană și rusă, bunicii săi s-au refugiat în România din zonele situate în jurul orășului Cernăuți după ce Uniunea Sovietică a ocupat Bucovina. Confesiune catolica.

======================

Scrieri și publicații

Volume personale

Farmecul discret al teologiei, Editura Dacia, 2001.

Exerciții hermeneutice, Editura Viața creștină, 2002.

Lecturi catolice, Editura Galaxia Gutenberg, 2004.

Lumea lui Tolkien, Editura Hartmann PH, 2004 (ediția a doua revăzută și adăugită: Editura Galaxia Gutenberg, 2012).

Călător prin America și alte eseuri, Editura Bastion, 2009.

==================================================================

Lucian Dîncă

 

Lucian Dîncă s-a născut la 01.04.1971 la Bacău. A absolvit școala generală în anul 1987 în Bacău, liceul în anul 1991 în Bacău și Institutul Teologic Romano-Catolic în anul 2001 la Lille, Franța. A obținut gradul academic „bacalaureat canonic” (licență) în anul 2001 la Institut Catholique Lille, France, gradul academic „master” (Maitrise es Ars) în teologie patristică în anul 2003 la Universitatea Laval, Quebec, Canada și gradul academic „doctor” (Philosophiae Doctor, PhD) în anul 2008 la Universitatea Laval, Quebec, Canada. A fost hirotonit preot la 15.06.2003 în biserica „Saint Charles-Garnier” din localitatea Quebec, Canada prin impunerea mâinilor IPS, Cardinal, Marc Ouellet, arhiepiscop de Quebec și primat de Canada.

 

Studii și cercetări doctorale în teologie

Teza de doctorat la Universitatea Laval din Quebec, Canada, coordonatori științifici: Prof. univ. dr.Paul-Hubert Poirier, Universitatea Laval, Facultatea de teologie și științe religioase, și Prof. univ. dr.Charles Kannengiesser, Universitatea Concordia, Facultatea de teologie, Montreal, Canada.

▪ Titlul tezei: Christocentrisme trinitaire dans la pensee d’Athanase d’Alexandrie / Cristocentrism

trinitar în gândirea sfântului Atanasie de Alexandria.

Studii în cadrul programului de master în teologie

Programul de masterat al Facultății de teologie și științe religioase, Universitatea Laval, Quebec,Canada; coordinatori științifici: Prof. univ. dr. Paul-Hubert Poirier, Universitatea Laval, Facultatea de teologie și științe religioase, și Prof. univ. dr. Charles Kannengiesser, Universitatea Concordia,

Facultatea de teologie, Montreal, Canada.

▪ Titlul disertației: La centralité du mystère de l’incarnation dans la pensée d’Athanase d’Alexandrie /

Centralitatea misterului întrupării Cuvântului în scrierile sfântului Atanasie de Alexandria.

Studii în cadrul programului de bacalaoreat canonic (= licență)

Programul de bacalaureat canonic în teologie al Facultății de teologie și științe religioase, Institutul Catolic din Lille, Franța; coordinator științific, Prof. univ. dr. Philippe Henne, Facultatea de teologie și

științe religioase, Institutul catolic din Lille.

▪ Titlul disertației: L’incarnation du Logos chez Athanase d’Alexandrie à travers la querelle arienne au IVe siècle / Întruparea Cuvântului în scrierile sfântului Atanasie de Alexandria prin prisma discuției ariene în secolul al IV-lea.

 

 

Alexander Baumgarten

 

Alexander Baumgarten. Data şi locul naşterii: 16 octombrie 1972, Bucureşti.  Studii: licenţă în filosofie (1995), master în filosofie (1996), licenţă în filologie clasică (1997) la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj, doctor în filosofie (2000) al Universităţii din Bucureşti, abilitare în conducere de doctorate în filosofie, obţinută la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi (2013).

 

 Poziţia profesională: profesor universitar, director al Departamentului de Filosofie Premoderna si romaneasca. Intre 2008 si 2012, cancelar al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj. Vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţific al UBB pentru mandatul 2016-2020.

 

Burse : În anul 1999, bursă de cercetare din partea Universităţii din Geneva, având ca profesor coordonator pe prof. Alain de Libera, în cadrul acordului de colaborare al acestei universităţi cu Univ. "Babeş-Bolyai" din Cluj. În anul universitar 2000-2001, bursier al "New Europe College" din Bucureşti. În anul universitar 2003-2004,bursier al Agenţiei Universitare Francofone (A..U.F.) la Ecole de Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, la invitaţia profesorului Alain Boureau. In anul 2013 a fost invitat pentru o luna de studii si conferinte de Academia de Stiinte a Republicii Cehe  din Praga, iar in 2014, pentru o lună de studii şi conferinte la "Albertus Magnus Institut" din Bonn.

 

 Publicaţii: 8 volume de studii şi exegeză a filosofiei medievale, 16 volume conţinând ediţii de tratate ale filosofiei antice şi medievale, cu comentarii şi aparat critic, 61 de studii profesionale în volume şi reviste separate, şi altele menţionate în lista bibliografică.

 

Listă de publicaţii

Alexander Baumgarten

 

Volume de autor:

1. Principiul cerului. Eternitatea lumii şi unitatea intelectului în filosofia secolului al XIII-lea,

editura “Dacia”, Cluj , 2002, 217 p., ISBN 973-35-1330-X; ediţia a II-a, ed. Humanitas,

Bucureşti, 2008, 285 p., ISBN 978-973-50-2210-5.

2. Intermediaritate şi Ev Mediu. Studii de filosofie medievală, ed. “Viaţa Creştină”, Cluj,

2002, 180 p., ISBN 973-9288-64-2;

3. Sfântul Anselm şi conceptul ierarhiei, cu o prefaţă de Anton Adămuţ, ed. Polirom, colecţia

“Seminar. Filosofie”, Iaşi, 2003, 200 p, ISBN 973-681-437-8; traducere în limba franceză

Saint Anselme et le concept de la hierarchie, trad. par Daniel Mazilu, ed. Zeta Books,

Bucharest, 2011, 175 p, ISBN 978-973-1997-98-8.

4. Şcoala răgazului. Studii de filosofie antică şi medievală, editura Galaxia Gutenberg, Târgu

Lăpuş, 2006, 170 p., ISBN 973-7688-29-5;

5. Bună dimineaţa, filosofie!, cu o prefaţă de Mihai Maci, editura Bastion, Timişoara, 2008,

170 p, ISBN 978-973-1980-29-4.

6. Aproape de Toma. Studii de aristotelism şi neoplatonism latin, editura Galaxia Gutenberg,

Cluj, 2010, 280 p, 978-973-141-328-0.

7. Şapte idei înrâuritoare ale lui Aristotel, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012, 159 p., 978-

973-50-3802-1.

8. Vânătorul cu o singură săgeată, reflecţii asupra filosofiei în limba română, Editura "Ratio

et Revelatio", Oradea, 2013, 380 p.

Ediţii din autori latini medievali:

1. Godescalc de Nepomuk, Teologia ca dispoziţie ştiinţifică: Prologul comentariului la Cartea

Sentinţelor - Commentarium super quatuor libros Sententiarum, Prologus (mss. Jagellona

1499) - text latin stabilit, aparat critic, tabel cronologic, note, indici şi studiu, Editura

Polirom, colecţia "Biblioteca medievală", Iaşi, 2016, 460 p.

Traduceri bilingve şi comentate din autori greci şi latini:

2

1. Anselm din Canterbury, Proslogion, traducere cu note, tabel cronologic şi Postfaţă, Ed.

“Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1996, 137 p.;

2. Toma din Aquino, Despre unitatea intelectului împotriva averroiştilor, traducere cu note,

tabel cronologic şi Postfaţă, Editura Decalog, Satu Mare, 1997, 133 p.

3. Anselm din Canterbury, Monologion, traducere cu note şi Postfaţă, Ed. “Biblioteca

Apostrof”, Cluj, 1998, 161 p.;

4. ***, Despre eternitatea lumii (Aristotel, Plotin, Augustin, Ioan Filopon, Alkindi, Avicenna,

Avencebrol, Averroes, Algazel, Albert cel Mare, Toma din Aquino, Siger din Brabant,

Boetius din Dacia, Henri din Gand) împreună cu cele 219 teze ale lui Siger din Brabant şi

Boetius din Dacia şi ale altora, condamnate în anul 1277 de episcopul Etienne Tempier al

Parisului la sfatul doctorilor în Sfânta Scriptură, antologie de filosofie medievală, ediţie

bilingvă, traducere, note, tabel cronologic şi Postfaţă - Editura Iri, Bucureşti, 1999, 319 p.,

ed. a II, 2010, ed. a IIIa, 2012; recenzie in Revista de Faculdad de Letras, Porto, vol 30

(2013), p. 209-213, http://ojs.letras.up.pt/index.php/filosofia/issue/view/41

5. ***, Despre unitatea intelectului (Aristotel, Alexandru din Afrodisia, Plotin, Themistius,

Averroes, Albert cel Mare, Sf.Toma din Aquino, Siger din Brabant), antologie de filosofie

medievală, ediţie bilingvă, traducere, note, tabel cronologic şi Postfaţă – Editura Iri,

Bucureşti, 2000, 372 p., ed. a II, 2012; recenzie in Revista de Faculdad de Letras, Porto,

vol 30 (2013), p. 214-215, http://ojs.letras.up.pt/index.php/filosofia/issue/view/41

6. Aristotel, Politica, ediţie bilingvă, traducere şi comentarii, cu un studiu de Vasile Muscă,

ed. Iri, Bucureşti, 2001, 522 p.; ed. a II-a, 2010;

 http://www.worldcat.org/title/politica/oclc/60746774&referer=brief_results

7. Pseudo-Aristotel, Liber de causis, ediţie bilingvă, traducere, note şi comentariu, ed.

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002, 199 p.;

8. Plotin, Enneade, II, 1-4, în volumul Enneade, I-II, ediţie bilingvă, ed. Iri, Bucureşti, 2003,

450 p.;

9. Plotin, Enneade, III, 8 şi IV, 1-6 şi 9, în volumul Enneade, III-V, ediţie bilingvă, ed. Iri,

Bucureşti, 2005, 750 p.;

10.Plotin, Enneade,VI, 3 în volumul Enneade, VI, ediţie bilingvă, ed. Iri, Bucureşti, 2007, 730p. 3

11.William Ockham, Despre universalii (Summa logicae, I, 14-19 şi Comentariul la Isagoga

lui Porfir, în fragment), ediţie bilingvă, traducere, împreună cu un studiu de Simona Vucu,

ed. Polirom, 2004;

12.Aristotel, Despre suflet, ediţie bilingvă, traducere şi comentarii, ed. Humanitas, Bucureşti,

2005, 412 p, ediţia a II-a, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2013, ediţia a a III-a, Univers

Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2015.

13.Toma din Aquino, Summa theologica, I pars, Polirom, 2009, 985 p., quaestiones 61-65 şi

94-103;

14.Boethius, Gilbertus Porretanus, Avicenna, Averroes, Siger din Brabant, Dietrich din

Freiberg, William Ockham, Ce este un lucru? Dispute despre fiind şi esenţă, selecţia

autorilor, traducere din limba latină, comentarii, notă preliminară şi studiu, Ed. Polirom,

2011, 240 p.

15. Toma din Aquino, Summa theologica, III (IIa pars IIae partis), editura Polirom, 2016, 1365

p., quaestiones 1-4, 41-50, 71-72, 166-170;

16. Aristotel, Fizica, ediţie bilingvă, traducere şi comentarii, ed. Univers Enciclopedic Gold,

2017

 

Colecţii coordonate:

1. „Biblioteca Medievală”, ed. Polirom, Iaşi, 31 volume apărute, din 2003.

2. „Cogito”, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 27 de volume apărute, din 2004.

3. „Filosofi medievali”, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 6 volume apărute, din

2001.

4. „Surse clasice”, ed. Humanitas, Bucureşti, 7 volume apărute, din 2006.

 

=======================================================

Radu Preda

 

Radu Preda, nascut in anul 1972 in Galati, este un teolog roman, conferentiar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca.

 

Intre anii 1991-1995, Radu Preda a facut studii la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti (licenta), urmand apoi studii doctorale la Heidelberg, Paris si Roma, iar la Salonic studiile post-doctorale. Titlul stiintific de doctor in teologie l-a obtinut la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii “Babes-Bolyaι” din Cluj Napoca.

 

In prezent, Radu Preda este conferentiar la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Babes-Bolyai“ din Cluj, titular al singurei catedre de teologie sociala ortodoxa din Romania, presedinte executive al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), director fondator al Institutului Roman de Studii Interortodoxe, Interconfesionale si Interreligioase (INTER), dar si membru in staff-ul Forumului European al Facultatilor de Teologie Ortodoxa (Bruxelles) si in Consiliul de Administratie al Gesellschaft für Ostkirchenrecht, Viena. De asemenea, este membru al Comitetului redactional al revistei „Renasterea“, publicatie oficiala a Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a Vadului, Feleacului si Clujului.

 

Activitatea sa editorial-publicistica cuprinde o serie consistenta de carti si articole, dintre care amintim:

 

Jurnal cu Petre Tutea (Ed. Humanitas, Bucuresti, 1992; editia a II-a, Deisis, Sibiu, 2002; editia a III-a, Lumea Credintei, Bucuresti, 2015)

Biserica in Stat – O invitatie la dezbatere (Ed. Scripta, 1999)

Semnele vremii. Lecturi social-teologice (= Theologia Socialis 1), Eikon, Cluj-Napoca, 2008, 361 p. ISBN 978-973-757-201-1.

O modernitate esuata (= Theologia Socialis 5), Eikon, Cluj-Napoca, 2009, 366 p. ISBN 978-973-757-274-5.

Cultura dialogului. Pledoarii & exercitii (= Theologia Socialis 7), Eikon, Cluj-Napoca, 2009, 272 p. ISBN 978-973-757-386-5.

Ortodoxia & ortodoxiile. Studii social-teologice (= Theologia Socialis 10), Eikon, Cluj-Napoca, 2010, 373 p. ISBN 978-973-757-401-5.

Revenirea lui Dumnezeu. Studii social-teologice (= Theologia Socialis 12), Eikon, Cluj-Napoca, 2010, 349 p. ISBN 978-973-757-420-6.

Fenomen social si interogatie teologica (= Theologia Socialis 14), Eikon, Cluj-Napoca, 2011. ISBN 978-973-757-479-4.

Conceptia sociala a Bisericii Ortodoxe din Rusia. Introducere, document & comentariu (= Theologia Socialis 18), Eikon, Cluj-Napoca, 2011. ISBN 978-973-757-558-6.

Cuvantul social al Bisericilor din Austria. Introducere, document & comentariu (= Theologia Socialis 20), Eikon, Cluj-Napoca, 2011. ISBN 978-973-757-559-3.

==================================================================

Petre Guran

 

Petre Guran (n. 5 martie 1972, București, RS România) este un tânăr istoric român.

Actualmente este cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, fost membru al Centrului de Studii Elenice al Universității Princeton, Statele Unite ale Americii, și conferențiar invitat în departamentul de istorie al aceleiași universități (2004-2006). Cercetător post-doctoral (2007-2008) al Colegiului „Noua Europă”.

 

Studii

 

Doctor în istorie (2003), cu o teză intitulată Sfințenie regală și putere universală în lumea ortodoxă, susținută la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, sub îndrumarea profesorilor Alain Boureau și Gilbert Dagron (1998-2003).

Masterat (1996-1997), École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Antropologie medievala, Diplôme d’Etudes Approfondies

Masterat în istorie (1996), Facultatea de Istorie, Universitatea București, sub îndrumarea Prof. Andrei Pippidi.

Licență în științe politice (1995), Facultatea de Științe Politice și Administrative, sub îndrumarea prof. Alexandru Duțu.

Bacalaureat (1991), Liceul German din București.

 

Publicații

 

Autor a peste 20 de studii de specialitate în franceză și engleză dedicate antropologiei faptului religios și istoriei intelectuale a formelor de putere în lumea bizantină, numeroase studii, articole și recenzii în româna, pe teme de actualitate politică și religioasă.

 

Coordonator și editor al culegerii de studii L’empereur hagiographe. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine (Împăratul hagiograf. Cultul sfinților și monarhia bizantină și post-bizantină), New Europe College, 2001.

 

Proiecte de cercetare individuale:

 

“Credințe apocaliptice și gândire politică în Bizanț.”

“Conceptul de spațiu sacru (hierotopie) oglindit în arta și liturghia bizantină.”

 

 

Ovidiu-Victor Olar

 

Ovidiu-Victor Olar, (n.1972-Radauti). Cadru didactic, Institutul de istorie „N. Iorga”, Bucureşti.

 

CURRICULUM VITAE

Since 2004: PhD candidate (École des hautes études en sciences sociales, Centre d´étude byzantines, néo-helléniques et sud-est européennes - Paris: "La boutique de Théophile. Les relations de Kyrillos Loukaris (1570/2-1683) avec la Réforme, envisagées surtout d´aprés les lettres d´Antoine Léger" [Coordinator: Mr. Paolo Odorico]

2001-2003: Master, Faculty of History, University of Bucharest

1996-2000: Faculty of History, "Al. I. Cuza" University, Iaşi.

1992-1996: "Eudoxiu Hurmuzachi" Highschool, Rădăuţi

 

 Carti

 

Împăratul înaripat. Cultul arhanghelului Mihail în lumea bizantină, Bucureşti: Anastasia („Eikona”) 2004, 286 pp.

Răzbunare împotriva tiranilor. Teoria politică a protestantismului francez, Bucureşti: Nemira („Idei politice fundamentale”) 2007, 299 pp.

 

Editii:

Arhieraticon trilingv. Ms. rom. 1216 de la Biblioteca Academiei Române – Cluj, Bucureşti: Paideia (2013) [împreună cu Cătălina Velculescu, Zamfira Mihail şi Ileana Stănculescu].

Documenta Romaniæ Historica B. Ţara Românească XXVII (1639-

1640), Bucureşti: EAR 2013 [împreună cu Violeta Barbu, Gheorghe Lazăr, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu şi Oana-Mădălina Popescu].

Vlad Boţulescu de Mălăieşti. Scrieri I.Viaţa lui Scanderbeg tradusă din italiană de Vlad Boţulescu de Mălăieşti în 1763, Bucureşti: Univers Enciclopedic Gold 2013 [împreună cu Emanuela Timotin].

==================================================================

 

Theodor Paleologu

 

Theodor Paleologu (n. 15 iulie 1973, București, România) este un eseist, profesor, diplomat și om politic român. A fost ministru al culturii în primul guvern condus de Emil Boc si ambasador al României în Danemarca și Islanda, în perioada 2005 - 2008.

 

A absolvit liceul german din orașul natal, după care a studiat la Sorbona și la École Normale Supérieure, în Franța. După studii liceale la Colegiul Henri IV din Paris (1992-1994), a fost stagiar la École Normale Supérieure din Paris (1996-2001); a obținut o diplomă de studii aprofundate în filosofie în 1998, la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. În 2001, a obținut doctoratul în științe politice la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales) și de la Universitatea Ludwig Maximilian din München.[1]

 

A fost lector la Colegiul din Boston în 1999 și 2000. A devenit apoi profesor asistent și director al școlii de vară la Colegiul European de Arte Liberale de la Berlin. A fost "post-doctoral fellow" la Universitatea Notre-Dame, Institutul Erasmus (2001-2002) și la Universitatea Harvard (2002-2003), fiind și profesor invitat la Deep Springs College în Statele Unite ale Americii, în perioada mai-iunie 2003.

 

Lucrări publicate

 

Joseph de Maistre sau bunul simț ca paradox, postfață la antologia "Joseph de Maistre, Providență și istorie",Ed. Anastasia, București, 1998.

Despre conservatism, în volumul "Nostalgia Europei", coordonat de Cristian Bădiliță și Tudorel Urian, Ed. Polirom, Iași, 2003

Sous l'oeil du Grand Inquisiteur– katékhon ou Antéchrist? Contribution à la théologie politique (Editions du Cerf, Paris, Collection „Passages“, 2004

De la Karl Marx la stenograme, Ed. Curtea Veche, București, 2005.

Era supărăcioșilor, Ed. Curtea Veche, București, 2009

 

Traduceri

Carl Schmitt – Nehmen/Teilen/Weiden, în revista "Commentaire".

==================================================================

Daniel Fărcaș

 

Daniel Farcas (n. 1975) este licentiat in filosofie (cu o lucrare dedicata discursului teologic la Karl Barth), precum si in filologie moderna si clasica. Intre 1998 si 1999, a urmat cursurile de studii aprofundate de filosofie franceza ale Universitatii „BabesBolyai” din ClujNapoca, finalizindule cu o lucrare dedicata hermeneuticii fenomenologice, iar, intre 1999 si 2000, cursurile masteratului (DEA) de istorie a filosofiei din cadrul Universitatii Paris I – PantheonSorbonne, cu o lucrare despre semnificatie. Din ianuarie 2008, este doctor in filosofie al Universitatii Paris IV – Sorbonne, cu o teza dedicata lui Albert cel Mare si Meister Eckhart. A beneficiat de burse de cercetare la Univer­sitatile Paris I – PantheonSorbonne si Paris XII – ValdeMarne. A publicat articole teoretice si studii stiintifice in periodice precum Vatra, Echinox, Familia, Studia Universitatis BabesBolyai, Altarul Banatului, Caietele Echinox, Orma, Verso.

 

Carti

 

Meister Eckhart. Misticul din căușul ochiului, Polirom, 2010

 

Meister Eckhart, Întrebari pariziene și alte scrieri, editie bilingva, Polirom, 2013

Traducere din limba latina, introducere, indici, glosar si note explicative de Daniel Farcas

 

=================================================================

 

Adrian Papahagi

 

Adrian Papahagi (n. 20 martie 1976, Cluj) este un filolog și eseist român, fiul lui Marian Papahagi. în 2014 a înființat Partidul Mișcarea Populară. Pe 17 februarie 2014 a anunțat că se retrage temporar din politică. În data de 1 martie 2015, a lansat împreună cu europarlamentarul Monica Macovei un nou partid politic numit M10.

 

Biografie

Adrian Papahagi este licențiat în anglistică al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1999) și al Universității Paris IV-Sorbonne (1998). A fost elev al École Normale Supérieure (Paris) între 1997 și 2000. Deține un master în studii medievale la Universitatea Paris IV-Sorbonne (1999) și un doctorat în studii medievale („summa cum laude”) la aceeași universitate. A predat limba engleză veche la Universitatea Paris Sorbonne și la Institutul Catolic din Paris între anii 1999 și 2003. Actualmente este conferențiar la catedra de engleză a Facultății de Litere, la Universitatea „Babeș-Bolyai”. În 2007 a fondat la această universitate Centrul de Istoria Cărții și a Textelor (CODEX), care își propune valorificarea colecțiilor de manuscrise medievale din România. Între anii 1996-1997, a fost redactor-șef al revistei Echinox (Cluj). Între anii 1999 și 2005, a fost co-director al editurii Echinox.

 

Publicații

 

Adrian Papahagi este autor al volumului ”Boethiana medievalia” . A Collection of Studies on the Early Medieval Fortune of Boethius' Consolation of Philosophy, București: Zeta Books, 2010. Studii pe teme de literatură antică, medievală și premodernă în periodice din țară (Echinox, Chora, New Europe College Yearbook) și din străinătate (Neuphilologische Mitteilungen, Medium Aevum, Scriptorium, Notes & Queries, Bulletin des Anglicistes Médiévistes, Comptes rendus de l'Académie des Inscriptions et Belles Lettres), precum și în volume colective. În 2014, publică lucrarea Wyrd: ideea destinului în literatura engleză veche, apreciată de Andrei Pleșu drept „un monument de erudiție și rafinament analitic, despre care mari specialiști de la Oxford, Sorbona și München s-au pronunțat deja la superlativ”. A coordonat volumul „Manuscrisele medievale occidentale din România”, apărut în 2019 la editura Polirom. Între anii 2005-2007, editorialist și publicist la ziarele Adevărul Literar și Artistic și Averea. A publicat de asemenea în revistele Echinox, România Literară, Cuvântul, Rost, Dilema, Revista 22.

 

 

Madeea Axinciuc

 

Madeea Axinciuc, n. 1976, Ştei, România

Domenii de cercetare

Domenii-cadru:

Filosofia religiei

Religie comparată

Studii contemplative

Domenii speciale:

Iudaism (religie, filosofie, mistică)

Budism tibetan (filosofie, tehnici mistice, studiul stărilor de conştiinţă)

Studii Biblice (Biblia ebraică - traducere, interpretare, exegeză)

Burse şi stagii de cercetare

2000-2001 bursă guvernamentală, Universitatea Ebraică din Ierusalim; proiect

individual de cercetare: Maimonide şi tradiţia iudaică;

2002-2003 bursă de cercetare, Colegiul Noua Europă. Institut de Studii Avansate,

Bucureşti; proiect individual de cercetare: Imaginaţie şi profeţie în

„Călăuza rătăciţilor” de Moise Maimonide;

2003 workshop (septembrie): The Ioan Petru Culianu Lectures on Religion -

Psychanodia in Jewish Mysticism (profesor invitat: Moshe Idel, Max

Cooper Professor of Jewish Thought, Universitatea Ebraică din Ierusalim),

CEU, Budapesta;

2003 stagiu de cercetare (februarie-martie), Oxford Centre for Hebrew and

Jewish Studies, University of Oxford.

 

Cărţi

Profetul și oglinda fermecată. Despre imaginație și profeție în Călăuza rătăciților

de Moise Maimonide, Prefaţă de Moshe Idel, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008;

 

Moise Maimonide. „Călăuza rătăciţilor” ca itinerar al minţii în Dumnezeu,

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Academia Română. Institutul de Istorie şi

Teorie Literară „G. Călinescu”, Bucureşti, 2002

 

Bogdan Tătaru-Cazaban

 

Bogdan Tătaru-Cazaban (n. 1 mai 1977, Focșani, județul Vrancea). A fost cercetător invitat la École des Hautes Études/ Maison des Sciences de l'Homme din Paris (2002–2003).

 

Fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun si Ordinul Suveran Militar de Malta.( 2010-2016) În prezent este membru al Institutului de istorie a religiilor (Academia Română).

 

Cărți  (autor si co-autor)

 

Iter sapientiae. Studii patristice și medievale (Ed. Galaxia Gutenberg, 2003) - în colaborare cu Miruna Tătaru-Cazaban

 

Pentru un creștinism al noii Europe (co-autor), seria Bolzmann, vol. III, Humanitas, București, 2007

 

Mănăstirea Hurezi, Bogdan Tãtaru-Cazaban, Gabriel Herea, Editura Artec Impresiones, 2009

 

Sfântul Martir Iustin Filosoful. O introducere, Deisis/ Stavropoleos, 2010

 

Arhangheli și îngeri (co-autor), Ed. Deisis/ Stavropoleos, 2011

 

Corpul îngerilor. Fragmente dintr-o istorie a ierarhiilor cerești, Humanitas, București, 2017

 

Traduceri

 

R. Klibansky, E. Panofsky și F. Saxl - Saturn și melancolia. Studii de filosofie a naturii, religie și artă (Ed. Polirom, Iași, 2002) - în colaborare;

Boethius - Tratate teologice (Ed. Polirom, Iași, 2003) - în colaborare cu Octavian Gordon;

Emmanuel Levinas - Altfel decât a fi sau dincolo de esență (Ed. Humanitas, București, 2006) - în colaborare cu Miruna Tătaru-Cazaban și Cristian Ciocan;

Nicolaus Cusanus, Despre Dumnezeul ascuns, în Nicolaus Cusanus, Despre pacea între religii/ Despre Dumnezeul ascuns, volum îngrijit de Anca Manolescu, Humanitas, 2008;

Fericitul Augustin, Despre credință și Crez (în colaborare cu Miruna Tătaru-Cazaban), Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2010;

Jean Jolivet, Artele limbajului și teologia (în colaborare cu Laura Ilinescu și Miruna Tătaru-Cazaban), Editura Galaxia Gutenberg, 2012.

 

 

Mihail Neamtu

 

Mihail Neamțu (n. 16 aprilie 1978, Făgăraș) este un scriitor, om politic și intelectual de dreapta din România. A fondat Partidul Noua Republică și este actualmente membru al Partidului Național Liberal.

Este licențiat în filosofie (2000) și teologie ortodoxă (2005) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Student Erasmus la Universitatea Ludwig Maximilian din München (2000-2001).Master of Arts în patristică la University of Durham (2002) în Marea Britanie. Research Fellow (2005-2006) & Guest of the Rector, New Europe College (2006-2007). Doctorat în teologie la King's College London (Universitatea din Londra) cu o teză despre "The Nicene Christ and Desert Eschatology" (2008). Studii post-universitare la Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC.

 

Bibliografie (selectivă)

 

Cărți personale:

 

Credință și rațiune. Dialoguri, contradicții, împăcări, București, Ed. Lumea Credinței, 2013.

Zeitgeist. Tipare culturale și conflicte ideologice, București, Ed. Curtea Veche, 2010.

Povara libertății. Antiteze, paradigme și biografii moderne, Iași, Ed. Polirom, 2009

Elegii conservatoare. Reflecții est-europene despre religie și societate, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2009.

Bufnița din dărâmături. Insomnii teologice, Iași, Ed. Polirom, 2008 (ediția a II-a, revăzută și adăugită).

Gramatica Ortodoxiei. Tradiția după modernitate, Iași, Ed. Polirom, 2007.

 

Traduceri

 

Andrew Louth, Deslușirea Tainei. Eseu despre natura teologiei, Sibiu, Ed. Deisis, 1999.

Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului, Sibiu, Ed. Deisis, 2000.

John Behr, Drumul către Niceea, București, Ed. Sophia, 2004.

Hugo Tristram Engelhardt Jr., Fundamentele bioeticii creștine, Sibiu, Ed. Deisis, 2005 (traducere în colaborare).

 

 

 

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu